Cumu l'autostima è a fiducia in sè sò diverse

Chì Filmu Per Vede?
 

E persone usanu spessu i termini autostima è fiducia in sè stessi.



Questu hè accettabile in una cunversazione generale perchè u significatu dietro a frase aduprata tende à esse capitu.

Ma se vulete esse più specificu, hè impurtante capisce a differenza trà autostima è fiducia in sè.



Questu articulu spiegherà cumu si differenu è cumu aduprà ogni termini in modu adeguatu.

Fighjerà dinò trè altri termini: autovalutazione, autore rispettu è autoefficacità. Quessi, anch'elli, sò suttili sfarenti trà di elli è di stima persunale è fiducia.

Pigliemu unu à a volta.

Garth Brooks è Trisha Yearwood u matrimoniu

Cosa hè l'Autoestima?

L'autostima hè l'attitudine chì avemu versu noi stessi. Hè a quantità chì ci piace a persona chì simu.

Una persona cun alta autostima hà una attitudine favorevule versu sè stessi. Li piacenu quale sò.

Una persona cun bassa autostima hà una attitudine sfavorevuli versu sè stessi. Li dispiacenu quale sò.

Morris Rosenberg, un pionieru in u campu, l'hà descrittu cum'è una 'attitudine favorevule o sfavorevule versu sè stessu'.

Hà sviluppatu un inseme di 10 dichjarazioni à chì una persona pò marcà si nantu à una scala di 4 punti da assai d'accordu à assai in disaccordu.

Queste dichjarazioni è struzzioni di puntuazione ponu esse truvate quì:

Usendu a Scala di Autoestima di Rosenberg - Università di Maryland, Dipartimentu di Sociologia.

L'autostima hè Fissa?

Innò, l'autostima ùn hè micca immutabile, ma hè una caratteristica di personalità abbastanza stabile.

Ciò significa chì mentre pò cambià à livelli più alti o inferiori, tipicamente u farà lentamente per un periodu di tempu.

Ci hè evidenza chì suggerisce chì l'autostima passa per un ciclu naturale, 'aumentendu durante l'adultu ghjovanu è mediu, righjunghjendu un piccu à circa l'età di 60 anni, è poi diminuisce in età vechja'.

Pudemu ancu aumentà a nostra autostima attraversu un sforzu persunale sustinutu, è pò esse influenzatu positivamente o negativamente da l'eventi in a nostra vita.

Chì hè l'Autoconfidenza?

A fiducia in sè hè a credenza chì tenemu nantu à e nostre capacità per uttene o compie un compitu cù successu.

Questa definizione indica digià una differenza fundamentale trà autoconfianza è autostima: a fiducia in sè hè legata à una attività particulare.

Una persona cun alta fiducia in sè stessu nantu à una attività crede in a so cumpetenza è capacità per ottene un risultatu pusitivu in quella attività.

Una persona cun bassa autoconfidenza circa un'attività ùn crede micca in a so cumpetenza o abilità per uttene un risultatu pusitivu in quella attività.

Una persona pò avè sia alta sia bassa fiducia in sè in listessu tempu, praticamente diverse attività.

Puderanu, per esempiu, esse fiduciosi in e so capacità per passà un test accademicu, mentre simultaneamente ùn esse fiduciosi in e so capacità di competere in un cuncorsu sportivu.

L'autoconfidenza hè Fissa?

No, a fiducia in sè stessu pò cambià abbastanza drammaticamente è in un cortu spaziu di tempu.

A cunniscenza è a sperienza sò spessu fattori chjave in quantu fiducia una persona si sente in una situazione data.

Pigliate amparà à guidà una vittura. À u primu, una persona ùn si senterà sicuramente sicura di operà tutti i controlli è di manuvrà u veiculu in modu sicuru.

Ma cume anu più lezioni è ottenenu più pratica, a so fiducia pò cresce rapidamente.

Questa cunfidenza continua à cresce ancu dopu chì una persona hà passatu u so test di guida mentre affrontanu viaghji più frequenti di lunghezza variabile è ancu in e cundizioni più difficiule.

Similmente, a fiducia di una persona pò cascà bruscamente se l'evenimenti si passanu per fà dubbità in a so mente in quantu à a so cumpetenza.

Un cunduttore chì prima avia avutu fiducia in e so capacità di cunduce pò sente menu cunfidenza dopu un accidente, soprattuttu s'ellu era culpèvule.

Autoestima vs. Autoconfidenza: Chì duverebbe aduprà?

Quale frase duverebbe aduprà quandu si riferisce à un aspettu particulare di una persona dipende da ciò chì state descrivendu.

Generalmente, hè bè di dì chì una persona hà una bassa, media o alta autostima perchè hè una caratteristica chì trascende a situazione esterna in a quale si trovanu.

Tuttavia, hè menu sensu dì chì una persona hà bassa, media o alta fiducia in sè perchè a so pusizione nantu à una tale scala hè in parte determinata da a situazione in cui si trovanu.

Benintesa, alcune persone ponu esse tipicamente più fiduciosi in e so abilità ch'è d'altri, ma nimu ùn hè sicuru tuttu u tempu.

Benchè una persona possa esse fiducia in a so capacità di guadagnà una nova abilità o di ammaestrà un novu compitu chì hè forse ciò chì si intende quandu una persona hè descritta largamente cum'è fiducia.

Una regula simplice da seguità quandu si decide chì frasa aduprà hè di dumandà se state descrivendu a visione di una persona versu l'internu versu u so core, o a visione di una persona versu l'esternu versu un compitu o attività.

L'autoestima pare in l'internu, mentre a fiducia in sè stà in l'esternu.

È hè abbastanza pussibule per una persona di avè alta autostima in generale, ma bassa autostima in relazione à una situazione particulare.

Poi dinò, ancu se una persona hà una bassa autostima, ponu ancu presentà una grande fiducia in certe situazioni.

Pudete ancu piacè (l'articulu cuntinueghja sottu):

L'autostima è a cunfidenza in sè interagiscenu?

Ié, l'autoestima di una persona pò influenzà a so fiducia in sè, è vice versa.

quandu un tippu ùn hè micca interessatu

Pigliate, per esempiu, u compitu di dendu un discorsu ispiratore à i vostri cumpagni di scola à l'università.

Se avete alta fiducia in sè stessi in a scrittura è in i discorsi, puderete aspittà cun indipendenza di u vostru livellu di autostima.

In questu casu, a fiducia in sè stessu di una persona supera a so autoestima.

Se avete alta autostima, ma bassa fiducia in i discorsi, puderete bè esse nervosu è dubitassi di u vostru discorsu, ma puderete gestisce questi nervi.

In questu casu, l'alta autostima di una persona li permette di fà fronte à l'effetti negativi di a bassa autostima.

Se avete bassa autostima è bassa fiducia in i discorsi, sperimenterete nervi più severi è avete assai penseri autodifferenti nantu à cume andrà u discorsu.

In questu casu, a bassa autostima di una persona si alimenta direttamente in a so bassa fiducia in sè stessu è aggrava i sentimenti negativi chì sperimentanu.

Questu esempiu mostra cumu l'autostima di una persona pò purtà à un aumentu o una diminuzione di a fiducia in sè in relazione à una attività particulare.

A persona cun alta autostima hè prubabile di esse menu preoccupata per ciò chì u so publicu pensa di elli chè a persona cun bassa autostima.

Questu facilita un pocu a pressione nantu à e so prestazioni è permette a so fiducia in sè stessi.

A persona cù bassa autostima hè probabile chì si preoccupi assai di ciò chì u so publicu pensa d'elli.

Questu accumula a pressione nantu à e so prestazioni è questu pò causà a so fiducia in sè stessi.

Dunque, a fiducia in sè di una persona nantu à una situazione cresce tipicamente cun alta autostima è cade cun bassa autostima.

L'alta fiducia in sè in una vasta gamma di attività pò esse aduprata à volte cum'è maschera per piattà a bassa autostima.

Questu pò permette à una persona di evità di affruntà a so bassa autostima perchè ricevenu un sollievu tempurale da quandu riesce qualcosa.

campà a vita un ghjornu à volta

Questu pò esse vistu in quelli chì inseguenu è si godenu di risultati positivi in ​​u so travagliu, i so attributi fisici, o e so interazioni sociali.

Questi risultati positivi presentanu ancu una visione felice è riesciuta di u mondu esternu è questu permette à una persona di evità di trattà i prublemi chì anu cun autostima.

Avà chì avemu esploratu a differenza trà autostima è fiducia in sè stessi, giremu a nostra attenzione versu l'altri trè termini: autovalutazione, autore rispettu è autoefficacità.

Chì vale l'Autore?

L'autovalutazione hè u valore chì una persona mette nantu à quale sò è e cose chì facenu.

Si riferisce à cume una persona pensa chì e so azzioni devenu esse ricumpensate è cume meritanu di esse trattate da l'altri.

Si riferisce ancu à ciò chì pensanu di cuntribuisce à u mondu in termini di u so input è di e so relazioni.

Una persona cun elevata autostima crede chì si merita di esse trattata bè è esse ricumpensata per u so travagliu duru.

Penseranu ch'elli cuntribuiscenu qualcosa di valore à u mondu.

Una persona cun bassa autostima crede chì ùn merita micca esse trattata bè o esse ricumpensata per u so travagliu duru.

Penseranu chì ùn contribuiscenu micca veramente à qualcosa di grande valore per u mondu.

Autoestimu è autostima è strettamente ligati.

cumu evità di parlà troppu

Se una persona hà una alta autostima è li piace quale sò, sò prubabili di valurizà a so entrata in u mondu è credenu chì meritanu un trattamentu giustu.

L'oppostu hè veru per una persona cun bassa autostima. Puderanu accettà prontamente un trattamentu poveru da l'altri o pochi premi per i so sforzi.

Cosa hè u Rispettu di sè?

L'autore rispettu si riferisce à u modu in cui una persona si tratta. Si tratta di l'azzioni di una persona, ma dinò di a so attitudine.

Include aspetti di a vita cum'è a salute, a definizione di i limiti è a presa di rischi.

Una persona chì si rispetta si prova à mantene un bonu benessere fisicu è mentale. Ùn permetteranu micca à l'altri di trattalli male. È agiranu in modi chì prumove risultati positivi.

Una persona chì ùn si rispetta micca pò indulge in cumpurtamenti autodistruttivi . Puderanu piglià risichi inutili. È ùn puderanu micca circà modi per migliurà a so situazione in a vita.

U rispettu di sè hè ancu strettamente ligatu à l'autoestima è à l'autovalutazione.

Una persona cun alta autostima hè assai probabile chì si mostri autore rispettu in ciò chì facenu.

Una persona cun bassa autostima hè improbabile chì mostri autore rispettu in ciò chì facenu.

U rispettu di sè stessu pò esse pensatu cum'è a parte in funzione di l'autostima. Ùn hè micca solu cume una persona pensa à se stessa, ma cumu agisce versu sè.

Chì hè l'Autoefficacità?

L'autoefficacità hè a credenza chì avemu in a nostra capacità di eseguisce cumpurtamenti necessarii per pruduce risultati di prestazioni specifici (Bandura, 1977, 1986, 1997).

Si riferisce à u livellu di motivazione di una persona è a so credenza in ciò chì sò capaci.

Hà similitudini cù l'autocontrollu in quantu una persona deve esse disposta à mustrà autocontrolu in certe situazioni se anu da rializà i so scopi.

Una persona cun alta autoefficacità serà capace di adattà u so comportamentu in linea cù i requisiti di u compitu in manu.

Si sentiranu capaci di stabilisce è uttene obiettivi impegnativi.

Una persona cù bassa autoefficacità hà da luttà per adattà u so comportamentu per compie cù successu u compitu in manu.

Ùn crederanu micca in a so capacità di seguità per scopi impegnativi.

L'efficacità di sè sparte similitudini cù a fiducia in sè stessi, ma differenu in un rispettu impurtante.

L'autoefficacità hè più radicata in u sforzu necessariu per pruduce risultati pusitivi in ​​u futuru.

Si tratta di a voglia è a determinazione di una persona.

A fiducia in sè stessu si concentra più nantu à e capacità necessarie per pruduce un risultatu pusitivu in u presente.

Si tratta di u livellu di cunfortu di una persona in ciò chì stanu per fà.